Imi cam pica ochii in calculator,dar mi-am promis : astazi scriu pe blog,no matter what! Se pare ca organismul meu nu mai e obisnuit sa stea mult timp in fata laptopului,la fel cum nu mai fac fata sesiunilor lungi de cumparaturi prin marile magazine
) vorba lui Cati : e prea tare aerul pentru tine
ma ia somnul afara cam cum il ia pe Serbanica atunci cand il scoatem la plimbare:)
si acum,ca sa-i raspund Danei la intrebare : n-am mai scris pe blog nu pentru ca nu am avut timp ci pentru ca n-am avut inspiratie. si,vezi tu,decat sa fac un lucru prost (in cunostinta de cauza) ,mai bine nu-l mai fac:) ah,ce urla intelepciunea din mine!!
si acum stau si ma intreb ce s-a schimbat in viata mea de la aparitia Galbenushului in familie:) pai…s-au schimbat multe. adica…toate!si-mi dau seama ca sunt atat de fericita de cand a sosit Serban pe lume,incat niciun cuvant si nicio fraza nu ar putea descrie ce simt. orice lucru mic pe care il face el,pentru noi e o victorie
) si suntem constienti ca, din exterior,parem nebuni cand ne distram ca ” a spus aaaaa” sau ca a ragait nu-stiu-cat de tare:)) cand ai un copil,inveti sa iti apreciezi parintii si mai mult. realizezi cate au facut pentru tine si cate fac in continuare,chiar daca din umbra. cand ai un copil,iti dai seama ca vei fi vulnerabil toata viata.
de cand suntem 3,stiu un singur lucru. ca orice lupta pe care el o pierde e,de fapt,batalia mea pierduta. ca orice il doare pe el,pe mine ma doare infinit mai tare. ca oricat de tare as fi azi,maine voi fi si mai tare,doar pentru el.ca abia astept sa coloram impreuna,sa invatam cuvinte noi si sa ii fac prajituri,iar el sa astepte cu nerabdare sa se coaca,la fel cum asteptam eu (si cum,de altfel,astept si acum) cand pregatea mama cate o bunatate!
si in final mai stiu ceva : ca tot ce imi doresc la finalul zilei si tot ce ii cer lui Dumnezeu e ca… Serban sa fie mandru de noi
Categorized in oameni fericiti and us
Categorized in oameni fericiti and us